Șapte motive pentru care Iaşul merită să fie una dintre cele 7 minuni ale României
1. Muzeul de literatură a Moldovei-”Casa Vasile Pogor” este martora atâtor generații de poeți și scriitori ai literaturii române;
Casa "Vasile Pogor" - Sediul central al
Muzeului Literaturii Române, Iași
|
În 1886, Eduard Caudella, compozitor şi profesor la Conservatorul din Iaşi, remarcă talentul deosebit al lui George Enescu şi îi sfătuieşte pe părinţii acestuia să-şi îndrepte copilul către studii muzicale. Dovezi ale primelor încercări de compoziţie datează din anul următor, 1887, când Enescu (născut la 19 august 1881, în comuna Liveni-Vârnav – actualmente George Enescu, din jud. Dorohoi) avea numai şase ani.
"De îndată ce am avut la dispoziţie un pian, am început să compun. (...) Am schimbat cu o adâncă bucurie instrumentul monodic pe care cântasem până atunci, cu un instrument polifonic; după ce nu putusem face altceva decât să execut nişte melodii fără cel mai mic acompaniament, ce bine era să mă desfăşor acum în acorduri! (...) Şi – fără să mai stau pe gânduri – am început să compun."
(G. Enescu în B. Gavoty, Amintirile lui George Enescu)
3. Capitala Moldovei este un oraș cu o arhitectură deosebită (Palatul Culturii) sau (Biserica "Trei Ierarhi");
Iaşi, oraş cu o vechime considerabilă, „leagănul Unirii”, cum i se mai spunea în mediile ieşene, s-a aflat mereu în fruntea mişcărilor culturale, politice şi naţionale româneşti. După 1859, oraşul îşi pierde însă calitatea de capitală a Moldovei şi mulţi intelectuali, politicieni sau oameni de cultură sunt atraşi în Bucureşti, care devenise capitala României. Cu toate acestea, Iaşul a rămas o citadelă a ştiinţei şi culturii româneşti, aici funcţionând instituţii de învăţământ şi de cultură cu rezonanţe adânci pentru întreaga ţară.
În ceea ce priveşte învăţământul în Iaşi, un exemplu elocvent este Colegiul Naţional care îşi sprijină renumele pe un trecut marcat de mari cărturari şi de absolvenţi care s-au plasat în fruntea elitelor intelectuale. Istoria liceului începe în 1828 când cărturarul Gh. Asachi înfiinţa „Gimnaziul Vasilian”, prin completarea şcolii primare de la M-rea Trei Ierarhi cu clase gimnaziale, cu predare în limba română. Din această şcoală se va dezvolta Academia Mihăileană (1834), prima instituţie de învăţământ superior din ţară. Un rol deosebit în înfiinţarea acestei Academii l-au avut: Gh. Asachi, Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovei şi domnitorul Mihail Şuţu. Academia funcţiona în casa spătarului Petrache Cazimir, apoi se extinde, prin cumpărarea caselor Voinescu (1837). După înfiinţarea Universităţii, în 1860, de către Alexandru Ioan Cuza, Academia Mihăileană va continua să funcţioneze numai ca liceu cu şapte clase, sub denumirea de Liceul Naţional (1864). Era prima şcoală cu predare în limba română din spaţiul românesc ce purta denumirea de Naţional.
În ceea ce priveşte învăţământul în Iaşi, un exemplu elocvent este Colegiul Naţional care îşi sprijină renumele pe un trecut marcat de mari cărturari şi de absolvenţi care s-au plasat în fruntea elitelor intelectuale. Istoria liceului începe în 1828 când cărturarul Gh. Asachi înfiinţa „Gimnaziul Vasilian”, prin completarea şcolii primare de la M-rea Trei Ierarhi cu clase gimnaziale, cu predare în limba română. Din această şcoală se va dezvolta Academia Mihăileană (1834), prima instituţie de învăţământ superior din ţară. Un rol deosebit în înfiinţarea acestei Academii l-au avut: Gh. Asachi, Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovei şi domnitorul Mihail Şuţu. Academia funcţiona în casa spătarului Petrache Cazimir, apoi se extinde, prin cumpărarea caselor Voinescu (1837). După înfiinţarea Universităţii, în 1860, de către Alexandru Ioan Cuza, Academia Mihăileană va continua să funcţioneze numai ca liceu cu şapte clase, sub denumirea de Liceul Naţional (1864). Era prima şcoală cu predare în limba română din spaţiul românesc ce purta denumirea de Naţional.
4. Arta teatrală îşi are începuturile la Iaşi (Teatrul National "Vasile Alencsadri");
Primele spectacole ale Teatrului Național Iași, înființat în 1840, sub conducerea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu (conducerea trupei românești: Costache Caragiali), s-au desfășurat în acest ''Théâtre de varietés'', până în 22 decembrie 1846, când a fost inaugurată noua sală a Teatrului cel mare de la Copou, în casa boierească a lui Mihail Sturdza.
6. Iaşul este pur şi simplu un oraş superb, unde orice loc respiră istorie (Râpa Galbenă), pe străzile lui te poți simţi aristocrat (Strada "Alexandru Lăpuşneanul"), prin Iaşi s-a plimbat, a iubit şi a scris Eminescu, Creangă, Alecsandri (Parcul Copou, Teiul lui Eminescu, Bojdeuca) toate păstrate și redate istoriei culturale românești prin fotografii - http://www.fotoiasi.net/expozitii/;
7. La Iaşi s-a inaugurat prima universitate din România (Universitatea "Alexandru-Ioan Cuza") filmuldevenirii ei având semnificații istorice, culturale, artistice deosebite. https://www.youtube.com/watch?v=N1VsCBKH7Xo
Consider că,Iașul merită să fie dintre cele 7 minuni ale ale României deoarece are foarte multe puncte de atracție turistică,de aceea toți ieșenii se mândresc cu orașul lor.
